În pofida tuturor neînțelegerilor din campanie, aproape toți candidații la primăria Chișinăului sunt de acord că orașul are nevoie de „fluidizarea traficului”, care ne va izbăvi de ambuteiaje și ne va permite să ajungem dintr-un capăt al orașului în altul cît ai zice pește. De această părere par a fi și candidații ajunși în turul II. Să vedem ce înțeleg aceștia prin fluidizarea traficului și dacă e o soluție promițătoare sau nu.

Cît mai mari sunt drumurile, cu atît mai mulți șoferi vor atrage.

Străzile late și cererea indusă

Pe scurt, în viziunea celor doi candidați, elementul cheie în fluidizarea traficului poate fi rezumat așa: drumuri mai multe, mai lungi, mai late. Andrei Năstase vrea să prelungească strada Albișoara pînă la strada Mesager, să construiască „noi drumuri” pentru „noi cartiere” și o șosea de centură a orașului.[1] Ion Ceban vrea și el șosea de centură, dar mai vrea să interzică parcările de pe carosabil în centru și să lărgească străzile centrale cu 3-4 metri.[2]

Pe scurt, ambii candidați vor să sporească capacitatea de trafic a orașului. Ce ignoră ei este deja un fel de axiomă în planificarea urbană: cu cît mai mari sunt drumurile, cu atît mai mulți șoferi vor atrage. Experții numesc asta „induced demand” – cerere indusă.[3] Un exemplu concret al acestui fenomen e „convergența triplă”: dacă un drum cu 4 benzi e transformat într-un drum cu 6 sau 8 benzi, el va atrage șoferi care 1) circulau anterior pe alte rute, 2) la altă oră și 3) cu alte mijloace de transport.[4] În Chișinău, strada Ismail e un exemplu bun care arată că lărgirea străzii și construirea unor noi benzi nu e o soluție pentru ambuteiaje.

Parcări mai multe

Ambii candidați din turul II vor mai multe parcări supraetajate, un lucru care chiar e necesar. Șoferii chișinăuieni, în prezent, nu au suficiente posibilități de parcare legală. Problema constă mai degrabă în motivația sau gîndirea din spatele acestor propuneri: trebuie să avem parcări supraetajate pentru a elibera străzile de mașini parcate ca să fluidizăm traficul. Dacă nu mai parchează lumea pe stradă, practic mai cîștigi o bandă pentru circulație. Ion Ceban spune direct că va interzice parcările pe carosabil în centru.

Parcările supraetajate sunt însă scumpe și crearea lor va dura mult timp. Pînă atunci, delimitarea unei benzi pentru parcarea în paralel e o soluție relativ simplă, aplicată și în alte orașe europene. Mai mult, e o practică care protejează pietonii de poluanți, mașinile parcate în paralel fiind un fel de perete între pietoni și mașinile care circulă.[5]

De asemenea, ambii candidați, de teamă să nu sperie alegătorii, evită să sublinieze faptul că parcările trebuie să fie cu plată.

Transportul public modernizat

Ambii candidați propun modernizarea transportului public în oraș, însă duelul promisiunilor se învîrtește mai mult în jurul întrebării cine va cumpăra mai multe troleibuze sau autobuze. Desigur, orașul are nevoie de noi unități de transport, însă accentul trebuie pus în egală măsură pe calitatea acestora și pe sistemul de transport urban din care vor face parte. E nevoie de aer condiționat, taxare electronică, panouri în stații cu timpul estimat al sosirii sau măcar orare care să fie respectate. E îmbucurător că ambii candidați au promisiuni în acest sens, chiar dacă nu pe „prima pagină”. Ceea ce ne face mai puțin optimiști sunt formulările de tipul „în principiu, se poate”.[6]

Transportul public nu trebuie să fie doar o soluție pentru cei care nu au bani pentru propria mașină, ci o alternativă pentru automobilele personale.[7] Transportul public este mai eficient și benefic în multe privințe.[8] Un autobuz cu 50 de oameni consumă mai puțin combustibil decît 50 de mașini, iar asta înseamnă costuri economice mai mici și mai puțină poluare (sau, într-un limbaj mai pe înțelesul chișinăuienilor – aer mai curat pentru copiii noștri). Firește, asta înseamnă și mai puțin spațiu ocupat pe carosabil. Cu cît mai mulți oameni aleg transportul public, cu atăt mai puține mașini vor fi în trafic, adică e un lucru bun și pentru cei care merg mai departe cu mașina.

Calmarea vs fluidizarea traficului

Ideea care pare să-i ghideze pe candidații la primărie e că traficul trebuie să fie cît mai rapid, că mașinile trebuie să poată merge cît mai repede prin oraș. Această abordare e tot mai criticată în ultimele decenii în contextul dezbaterilor „orașul pentru mașini” vs „orașul pentru oameni”.

În Europa de nord și nord-vest, o paradigmă mai populară este calmarea traficului: prioritate se acordă pietonilor, bicicliștilor, transportului public. Străzile sunt înguste, iar viteza e redusă inclusiv prin limitatoare de viteză fizice. Călătoria cu mașina personală e descurajată și prin măsuri financiare (taxe pentru intrarea și parcarea în centru). În această viziune, automobilele sunt mai mult pentru călătoria în afara orașului.[9]

Avantajele sunt numeroase. Scade poluarea aerului, poluarea fonică, se eliberează fizic mai mult spațiu în oraș, scade numărul accidentelor, iar pietonalizarea stimulează afacerile de la parterele clădirilor. Această abordare e aplicată în orașe care dictează „moda” în dezvoltare urbană, precum Amsterdam sau Copenhaga, și este exactul opusul fluidizării traficului.

Concluzie

Programele electorale ale lui Andrei Năstase și Ion Ceban sunt un amestec de idei noi și vechi: lucruri evident necesare precum parcările la ieșirea/intrarea în oraș sau șoseaua de centură, idei învechite precum lărgirea străzilor și idei noi precum aplicații de trafic pentru telefon sau circulația alternativă pe unele străzi (azi doar mașini cu numere pare, mîine impare).

E foarte bine că unele concepte moderne își fac loc în programele electorale, dar faptul că sunt puse la pachet cu idei „tradiționale”, din alte paradigme, sugerează că niciunul dintre programe nu reprezintă o viziune coerentă și concretă privind dezvoltarea orașului, ci mai degrabă o adunătură de promisiuni care sună atractiv pentru alegătorii din Chișinău – o șaorma cu de toate pentru toți!


NOTE:

  1. Programul electoral pentru alegerile din municipiul Chișinău al candidatului Platformei DA, e-democracy.md ↩︎

  2. Planul strategic de dezvoltare al Chișinăului pentru perioada 2018-2040, ionceban.md ↩︎

  3. What’s Up With That: Building Bigger Roads Actually Makes Traffic Worse, wired.com ↩︎

  4. Reducing Traffic Congestion and Improving Travel Options in Los Angeles, rand.org ↩︎

  5. Parallel parking improves air quality on urban
    pavements
    , ec.europa.eu ↩︎

  6. Poziția lui Ion Ceban privind gara și parcările din centru, dar și prețul tichetelor la transportul public, tribuna.md ↩︎

  7. Science fiction: Reforma transportului public din Chișinău, victorchironda.eu ↩︎

  8. The Importance of Public Transportation, fhwa.dot.gov ↩︎

  9. Traffic calming, wikipedia.org


Articolul a fost preluat de pe sic.md


  1. Programul electoral pentru alegerile din municipiul Chișinău al candidatului Platformei DA, e-democracy.md ↩︎

  2. Planul strategic de dezvoltare al Chișinăului pentru perioada 2018-2040, ionceban.md ↩︎

  3. What’s Up With That: Building Bigger Roads Actually Makes Traffic Worse, wired.com ↩︎

  4. Reducing Traffic Congestion and Improving Travel Options in Los Angeles, rand.org ↩︎

  5. Parallel parking improves air quality on urban
    pavements
    , ec.europa.eu ↩︎

  6. Poziția lui Ion Ceban privind gara și parcările din centru, dar și prețul tichetelor la transportul public, tribuna.md ↩︎

  7. Science fiction: Reforma transportului public din Chișinău, victorchironda.eu ↩︎

  8. The Importance of Public Transportation, fhwa.dot.gov ↩︎

  9. Traffic calming, wikipedia.org ↩︎