INTRODUCERE

Nicio construcție de bloc din Chișinău nu a fost fără scandal. Toate însă au fost duse până la capăt, spune un funcționar de la Primărie cu resemnare. Blocuri masive apar în toate colțurile capitalei – semn că orașul crește și se dezvoltă. Totuși, apariția blocurilor nu este legată numaidecât de prognozele demografice optimiste, iar multe din construcții încalcă reguli și norme elementare. Bunăoară, se limitează accesul la lumină naturală, la infrastructură socială ca grădinițe, policlinici și la alte servicii publice. Mai mult ca atât, multe din construcții nu se încadrează într-o viziune generală de dezvoltare atât funcțională, cât și estetică, și deranjează locuitorii.  

Funcționarii dau vina pe consilierii din mandatele anterioare, care votau chestiuni funciare la pachet; iar consilierii dau vina pe lipsa de viziune și voință a funcționarilor. Responsabilitatea se mai aruncă pe investitorii cărora nu le pasă de funcția socială a unui bloc de locuit, ci doar de profit și pe arhitecții – care fac ceea ce le spune clientul 1

Până la urmă, majoritatea construcțiilor au setul autorizații și confirmări de la autorități, respectiv, dacă locuitorii revendică anumite drepturi în instanța de judecată, de regulă, câștigă investitorul.

Cetățenii se indignează, dar fără acțiuni constante și coordonate.Totuși, sunt locuitori care pornesc aparenta luptă cu morile de vânt. Din experiența lor, identificăm câțiva pași pentru a opri, cel puțin temporar, unele construcții și completăm cu unele recomandări pentru alți cetățeni înfuriați. Așa cum spunea unul din activiști „Dacă măcar 5% din locuitori s-ar implica, multe din construcții nu ar mai fi”.

1

 

„ÎNTR-O ZI A APĂRUT UN GARD”

Așa încep majoritatea conflictelor legate de construcția unor blocuri care deranjează tot mai mult locuitorii. La început apare un gard, apoi vin constructorii, se sapă un fundament și se dă în exploatare un bloc. Chiar dacă legislația prevede mai multe norme care trebuie respectate, inclusiv consultarea populației, rar acestea sunt urmate. Am căutat activiști care, la apariția gardului, și-au luat soarta în mâini. La fel cum David, un sărman fecior de cioban, a îndrăznit să arunce cu o piatră și să ucidă gigantul Goliat – așa am identificat câțiva cetățeni care au îndrăznit să pornească lupta pentru drepturile lor, într-un sistem întortocheat unde toți dau vina unii pe ceilalți. Fiecare din ei prezintă succese și activități diferite. Oricum, am identificat trei elemente importante caracteristice oricărei acțiuni civice împotriva construcțiilor: unitatea locuitorilor, angajarea unui jurist și contactarea tuturor aleșilor locali.   

 

1. Contactarea autorităților: Strada Alba-Iulia 30

Pe strada Alba Iulia 30, la stația terminus a troleibuzului 22, se voia construcția unui bloc de nouă etaje. Ca în multe cazuri, exista autorizație. Chiar dacă noua bloc limita lumina solară și accesul locuitorilor, vecinii nu s-au implicat foarte mult în a stopa construcția. Vadim Vieru, locuitor al blocului și avocat, în cadrul unor dezbateri electorale din timpul campaniei electorale din 2015, a solicitat viitorului primar, Dorin Chirtoacă, să afle ce este cu acel bloc. Ca urmare, primarul nou ales a retras autorizația de construcție, a inițiat o anchetă de serviciu împotriva secretarului CMC și a cerut companiei de construcții să stopeze lucrările. Lucru care nu s-a întâmplat imediat. Respectiv, șantierul a fost blocat de trei troleibuze vechi, instalate la inițiativa lui Chirtoacă. Timp de doi ani, nimeni nu a mai construit nimic. Totuși, compania a câștigat la Curtea Supremă de Justiție dreptul de a construi, iar autoritățile locale au strâns din umeri și au spus că nu mai au ce face. Astăzi, pe locul celor trei troleibuze este un bloc. „Este o schemă bine pusă la punct. Dacă oamenii făceau gălăgie, mergeau în instanță, mergeau pe calea legală făcând referință la standarde legate de vecinătate, norme urbanistice, SNIP-uri 2, dreptul de vecinătate, permisiunea vecinilor, atunci putea fi stopată construcția”, a mai spus Vadim Vieru 3

Oricum, acest caz arată că prin simpla contactare a primarului au reușit să oprească pentru doi ani construcția.

 

2. Juriștii și aleșii locali: Andrei Doga 30/2

În iarna anului 2016, a apărut un gard de protecție în jurul unui stadion sovietic de sport. „Nu era evident riscul, nici nu ne-am așteptat. Problema nu e în construcție, ci în amplasare”, spune Vladislav Tatarciuc, unul din locuitorii care s-a implicat în stoparea construcției.

Orășenii au mers din ușă în ușă și au colectat semnături de la cele peste 200 de apartamente. Majoritatea au semnat împotriva construcției. Ajutați de consilierii și deputații PSRM și de activiști de la „Orașul meu drag”, aceștia au organizat discuții dintre locatari și reprezentanți ai companiei de construcție, inclusiv au dat jos gardul. La scurt timp, CMC a oprit autorizația de construcție.

Vladislav Tatarciuc spune că inițial s-a implicat câte 10 ore pe zi, inclusiv prin a păzi spațiul de compania de construcții. Apoi, din ce în ce mai puțin. În ultimul an, a mers doar la ședințele de judecată. Tot el spune că, dacă inițial la adunări veneau câte 50-100 de persoane, astăzi sunt vreo 15-20 care se interesează. Majoritatea cred ca problema este rezolvată, dar nu este chiar așa.

Investitorul a decis să vină în întâmpinarea locuitorilor și să facă schimb pe un alt teren oferit de autorități. De doi ani însă nimic nu se întâmplă, ce excepția faptului, că investitorul a câștigat în toate instanțele dreptul de a construi. Respectiv, oricând există riscul apariției blocului.

Tatarciuc spune că în Moldova oamenii sunt indiferenți. Dar majoritatea nu sunt de-acord cu noile construcții, care le schimbă stilul de viață. „Dacă ar fi 5% neindiferenți orice construcție poate fi oprită”, spune acesta 4

Chiar dacă de doi ani, locuitorii păstrează stadionul de altă-dată, lipsa implicării autorităților, îi lasă vulnerabili în fața deciziei instanței.

 

3. Juriști, aleși locali și comunitate: Casa Românească, strada Alba-Iulia

Urmează chiar o istorie de succes! Astăzi, pe terenul unde inițial trebuia construit un centru comercial, apoi un bloc de nouă etaje, este un teren de joacă. În zilele de vară, acesta este aglomerat cu copiii din blocurile învecinate. Dumitru Zvezdenco a fost unul din locuitorii care s-a revoltat de la bun început și a discutat constant cu autoritățile. Acesta a spus că locuitorii s-au mobilizat și au scris Primăriei imediat ce a apărut gardul. Așa au aflat că destinația terenului s-a schimbat și urmează un bloc de nouă etaje.

Ajutați de un jurist neplătit, au comunicat constant cu autoritățile publice locale și au avut trei întâlniri cu aceștia. Ca rezultat, primarul a anulat autorizația de construcție. Locuitorii au scos gardul și au acoperit de sine-stătător groapa creată de constructori. Astăzi, vecinii se bucură de un teren de joacă. „Cu multă muncă am oprit construcția. Oamenii trebuie să fie uniți pentru a apăra teritoriul. Să nu fie indiferenți. Noi ne știam unii cu alții, de asta ne-a fost mai ușor.

Prin implicarea majorității locuitorilor, prin asistența oferită de un jurist și contactul permanent cu autoritățile publice locale, cetățenii au reușit să stopeze o construcție.

 

Cazurile în care locuitorii își apără drepturile lor sunt puține. Există multe scandaluri, care apar sporadic, apoi dispar și apar blocuri în loc. În același timp, am identificat trei cazuri, unde locuitorii și-au luat soarta în mâini. Doar unul este un succes garantat. De multe ori, reușita depinde de context, și anume: de contactele în cadrul ONG-urilor sau în administrația locală; de perioada acțiunii, de exemplu, înainte de campania electorală sau de potențialul investitorului. Oricum, atunci când, de ani de zile, reprezentanții puterii locale și centrale aruncă vina de pe instituție pe alta și pe decizii de 20 de ani, în timp ce orașul se sufocă de la construcții, locuitorii pot sau trebuie să acționeze.

 

DE CE APAR BLOCURILE HAOTICE?

Când privim stelele știm că lumina lor a fost creată ani înainte, dar abia acum aceasta ajunge la noi. Acesta este și în cazul blocurilor noi apărute: multe din ele sunt rezultatul unor decizii votate la pachet de consilierii municipali din mandatele anterioare, efectele cărora le vedem abia acum. Cel puțin asta ne asigură actualii funcționari. Arhitectul-șef al municipiului Chișinău, Sergiu Borozan, într-un interviu pentru PRIMĂRIAMEA a declarat că majoritatea acestor tipuri de construcții au apărut ca urmare a voturilor din Consiliul Municipal din anii 1998-2007. Tot acesta a spus că în ultima vreme, în cazul construcțiilor, se ține cont de toate normativele.

Problema construcțiilor a fost analizată anterior 5 mai detaliat de PRIMĂRIAMEA, dar reamintim și completăm câteva din cauzele care conduc la haosul din construcții:

 

1. Legislație și regulamente depășite

a) De patru ani se discută deja necesitatea unui Plan Urbanistic General (PUG) actualizat. Anteriorul, adoptat în 2007, este deja depășit: multe din prognoze nu s-au adeverit, iar obiectivele stabilite nu au fost atinse.

b) Există contradicții între Planul Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism, ceea ce oferă posibilitatea actorilor implicați să nu respecte în totalitate normele care ar face viața orășeanului confortabilă.


2. Lipsa unor structuri responsabile și regulamente de funcționare în cadrul administrației publice locale (APL)

Chiar dacă controlul construcțiilor a fost transmis de la Agenția de Supraveghere Tehnică (fostul Inspectorat de Stat în Construcții) către APL, iar în Preturi au apărut agenți constatatori, totuși este nevoie de un nou regulament după care inspectorii să supravegheze construcțiile și de o structură aparte în Primărie care să supravegheze atât construcțiile legale sau ilegale, cât și terenurile ocupate abuziv 6. Totodată, chiar dacă administrația publică locală eliberează autorizațiile necesare pentru construcții, aceasta nu are capacitatea să supravegheze felul în care se fac lucrările sau dacă se respectă sau nu proiectul inițial, mai mult, aceasta a fost exclusă de la procesul de recepționare a clădirilor.  


3. Corupția din sistem – de la votul netransparent în Consiliile municipale anterioare până la abateri în întreg procesul, de la obținerea autorizației până la recepționarea clădirilor. Deși există puține dovezi sau investigații care ar demonstra acest lucru. Există deocamdată un raport al Centrului Național Anticorupție despre construcțiile neautorizate 7 care menționează despre acțiuni ale Agenției de Supraveghere Tehnică „care pot fi catalogate ca riscuri cu caracter corupțional”, și anume: aplicarea sancțiunilor minime, anularea procesului contravențional prin neprezentarea agentului constatator (adică Agenția) și evitarea demolării construcțiilor ilegale (acestea nu se referă în exclusivitate la blocurile de locuit). Din păcate, instituția nu a oferit un răspuns la solicitarea noastră pentru a transmite rapoarte actualizate despre construcțiile din capitală, iar ultimele rapoarte publicate pe site-ul oficial sunt din anul 2014.  

 

4. Lipsa unei viziuni pe termen lung, rezultat al conlucrării autorităților publice locale (atât CMC, cât și Primăria) și centrale, cu implicarea locuitorilor și investitorilor.

 

Acestea sunt doar câteva din cauzele identificate care duc la apariția blocurilor haotice, la nerespectarea normelor tehnice și la nemulțumirea cetățenilor. Totuși, cetățenii care încep lupta împotriva unei construcții, vorbesc mai puțin de sistem, autorități și legislație, dar menționează mai mult că oamenii trebuie să fie uniți în fața fărădelegilor, atunci și acestea vor fi mai puține.

 

CE SĂ FACĂ CETĂȚEANUL?

Nu există un ghid cum să oprești construcții, cert este că, în ultimele decenii, locuitorii orașelor lumii au fost impuși să lupte pentru dreptul lor la lumina solară, la spațiul public și la infrastructură socială. Fiecare situație cere un set aparte de acțiuni, dar există câțiva pași elementari pe care pot să îi urmeze cetățenii.

 

1. Documentarea situației. În multe cazuri, proprietarii terenurilor au autorizații pentru construcții cu alte destinații. Bunăoară, poate fi vorba de de C4 – care permite construcția unor centre comerciale, nu de R6 sau R7, care permite construcția blocurilor cu multe etaje. Combinația de litere și cifre care nu înseamnă nimic pentru un locuitor de rând, însoțite de multe alte detalii tehnice și dispoziții sau hotărâri ale autorităților, sunt preferatele funcționarilor și investitorilor sau constructorilor care nu plănuiesc să consulte populația. De aceea, un cetățean care jonglează cu acești termeni, deja este mai puternic. Zonarea funcțională a orașului este descrisă detaliat în Regulamentul de Urbanism Local 8. Această informație poate fi aflată printr-o solicitare de informație către Direcția Generală Arhitectură Urbanism și Relații Funciare a Primăriei, în copie poate fi adăugat și Primarul General. Conform legii privind accesul la informație, orice cetățean poate solicita informație, iar instituția vizată este obligată să ofere un răspuns în 15 zile lucrătoare 9

2. Regulamente, planuri, decizii. Cetățenii trebuie să înțeleagă care sunt documentele care reglementează terenul pe care vor să îl protejeze și anume:

– Planul Urbanistic General 10 este documentul care stabilește norme generale după care trebuie amenajat și dezvoltat teritoriul, printre altele și schema de transport, a sistemului de rețele, zonele protejate, delimitarea zonei centrale, a zonelor funcționale, dar și regimul de construire care cuprinde: aliniamentele, regimul de înălţime, indicii de control, procentul de ocupare a teritoriului şi coeficientul de utilizare a terenului. După cum am menționat anterior, PUG-ul din 2007 este deja depășit, oricum acesta nu conține prevederi tehnice, iar funcționarii mai des fac referință la SNIP-urile anterioare din perioada sovietică.

– Planul Urbanistic Zonal (PUZ) și de Detaliu (PUD) – prezintă o reglementare detaliată a dezvoltării unei anumite zone. De regulă, investitorii realizează un PUZ nou, pentru a schimba destinația unui teren, pe care îl prezintă apoi pentru vot Consiliului Municipal. Acestea nu sunt de la bun început accesibile, decât dacă sunt organizate consultări publice și pot fi accesate pe site-urile preturilor. Ele pot fi solicitate la fel conform legii privind accesul la informație. Arhitectul-șef Borozan a declarat însă că în curând site-ul Direcției va fi actualizat, iar cetățenii vor putea accesa liber diferitele PUZ-uri și PUD-uri.

– Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului 11 explică cum este avizată întreaga documentație pentru o construcție, iar articolul 4 prevede obligativitatea consultării  populaţiei, anterior aprobării tuturor categoriilor de planuri urbanistice şi de planuri de amenajare a teritoriului.

– Pe lângă aceasta există decizii ale CMC sau dispoziții ale Primarului. De exemplu, decizia CMC din iulie 2017 menționează: Nu se admite fără consultarea prealabilă a populației din zonă, pe terenurile deja repartizate în subzonele rezidențiale de tipul R6 și R7, încadrarea obiectivelor noi 12

3. Mobilizarea populației. După cum ne-au spus activiștii care au stopat temporar sau definitiv construcțiile, în această luptă, unitatea și mobilizarea populației este esențială. Vecinii pot fi informați prin exercițiul de a merge din ușă în ușă și trebuie să li se ofere ocazia să se implice în campanie (de la semnare de petiții, prezența la discuțiile cu autoritățile sau cu investitorii până la asistență juridică sau contacte în mass-media etc.) În toate cele trei cazuri discutate, au existat fie persoane care lucrează în Primărie, fie persoane care cunosc decidenți locali sau au cunoștințe juridice. Oamenii, prin timpul și cunoștințele lor, sunt cea mai importantă resursă.

Cetățenii mai pot fi îndemnați să înceapă o petiție, iar organele vizate sunt obligate în termen de 30 de zile lucrătoare să informeze despre măsurile întreprinse în vederea soluţionării petiţiei 13. Un element lipsă în cadrul cazurilor studiate a fost lipsa comunicării constante și oficiale între locuitori. În primul caz, aceasta a lipsit cu desăvârșire; în cazul al doilea, aceasta se menține mai mult prin scrisorile transmise de instanțele de judecată către părțile interesate, iar în cazul al treilea s-a bazat pe spontaneitate și pe faptul că locuitorii se cunosc între ei. Inițiatorii unor astfel de campanii trebuie să mențină constant contactul cu vecinii prin informarea din ușă în ușă, postări informative și, eventual, email sau grupuri pe rețelele de socializare. După cum am văzut în cazul al doilea, nu toți locuitorii cunosc despre riscul reapariției construcției.

PRIMĂRIAMEA va publica în viitorul apropiat modele de petiții, de broșuri și postere, care vor putea fi ajustate de cetățeni în funcție de cauza lor și îi vor putea ajuta să comunice eficient cu comunitatea.

4. Contactarea tuturor aleșilor locali, adică 51 de consilieri și primarul general.  Consilierii municipali sunt cei care organizează și asigură funcționarea administrației publice locale. Totodată, ei pot adresa întrebări și interpelări, direcțiilor și întreprinderilor municipale, iar acestea sunt obligate să răspundă, conform legislației 14. Pentru a evita anumite speculații politice, este recomandat de a contacta toți consilierii.

5. Angajarea unui jurist. Locuitorii pot să identifice o persoană cu studii juridice printre ei sau să convingă un jurist să presteze servicii gratis. În alte cazuri, cu mici contribuții de la toți locuitorii, este recomandat de angajat un profesionist. Acesta poate documenta detaliat cazul și poate reprezenta cauza în instanță. Sunt puține cazurile când locuitorii angajează un expert – un pas care ar crește semnificativ șansele de stopare temporară sau definitivă a construcției.

6. Comunicarea cu mass-media. La fiecare etapă a acțiunii, activiștii sunt încurajați să transmită comunicate de presă către mass-media, pentru a-i informa despre actualizări. Contactele acestora pot fi preluate de pe paginele lor web.

PRIMĂRIAMEA va publica exemple de comunicate de presă, care vor putea ajuta locuitorii în campaniile lor.  

7. Monitorizarea continuă. Lupta cu blocurile autorizate, dar incomode nu încetează cu o promisiune a autorităților, nici măcar cu o decizie finală. Există întotdeauna riscul de continuare a construcției, fie în pofida stopării oficiale, fie în urma permisiunii instanței de judecată. Locuitorii și mass-media trebuie informați continuu despre actualizări.

8. Acțiuni publice. Pentru a arăta investitorilor, autorităților și mass-mediei, dar și vecinilor mai apatici, despre amploarea rezistenței, sunt recomandate activitățile publice. Poate fi vorba de o discuție publică sau un protest liniștit la Primărie, sau în fața șantierului.

 

Aceștia sunt câțiva pași elementari pe care pot să îi facă locuitorii pentru a stopa unele construcții sau cel puțin pentru a negocia cu constructorii. Uneori, investitorul are toate documentele necesare și poate construcția într-adevăr reflectă simpla dezvoltare a orașului, oricum locuitorii pot cere anumite recompense pentru incomoditățile create: un teren nou de joacă, un teren de sport, un trotuar etc.

Un element important în lupta cu blocurile haotice este responsabilitatea cumpărătorilor. Cei care cumpără apartamente trebuie să ceară documentația necesară și să se consulte cu specialiști referitor la respectarea normelor tehnice. Există cazuri când în urma unei autorizații pentru un bloc de 3-5 etaje, au fost construite blocuri cu peste 10 etaje. Cetățenii au cumpărat apartamente, iar autoritățile sunt obligate de instanță să dea în exploatare blocul. O implicare mai responsabilă din partea cumpărătorilor ar fi, la fel, un pas spre un Chișinău mai organizat.  

 

CONCLUZIE

Având în vedere amploarea scandalurilor legate de construcțiile de blocuri, am prezentat câteva cauze ale blocurilor haotice din capitală și am analizat trei cazuri, unde locuitorii au încercat sau au reușit să stopeze construcțiile. Pe baza interviurilor cu aceștia, dar și din discuții cu juriști și funcționari publici, am recomandat opt pași obligatorii pentru cetățenii care vor să protejeze lumina naturală din apartamente, accesul liber la scara blocului, spațiile verzi, terenurile de joacă sau priveliștea.

Roma nu a fost construită într-o zi. Ceea ce poate înseamna că niciun bloc nu se construiește peste noapte, dar, mai important, înseamnă că a lupta cu sistemul ia timp și efort.

Autoare: Vlada Ciobanu


Cercetarea se înscrie într-o serie de analize elaborate de către PRIMĂRIAMEA în cadrul proiectului „Monitorizarea Consiliului Municipal Chișinău”. Analizele se bazează pe prioritățile cetățenilor municipiului Chișinău și vor fi publicate lunar în perioada august 2017 – mai 2018.

28245

Proiectul „Monitorizarea Consiliului Municipal Chișinău” este susținut financiar de programul Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Fundației Soros-Moldova.


Bibliografie:

  1. O descriere detaliată puteți citi într-o cercetare anterioară http://primariamea.md/cum-se-construiesc-blocurile-chisinau/ ↩
  2. строительные нормы и правила ↩
  3. Interviu realizat în iunie 2018 ↩
  4. Interviu realizat în iunie 2018. Inclusiv, textul a fost completat cu informație oferită de organizația Orașul Meu Drag care documentează întreg procesul ↩
  5. Cum se construiesc blocurile în Chișinău http://primariamea.md/cum-se-construiesc-blocurile-chisinau/ ↩
  6. Interviu arhitect-șef al mun. Chișinău Sergiu Borozan. Mai, 2018 ↩
  7. Analiza strategică privind practica judiciară pe cazurile contravenționale de construcții neautorizate 2018 https://www.cna.md/public/files/Studiu_constructii.pdf Accesat la 10.05.2018 ↩
  8. Regulamentul de Urbanism Local https://www.chisinau.md/public/files/Uploads/Regulamentul%20Functional%20Urban%20rom_New.AB80D1A5D5BA4AC2A59271FFB772AA32.pdf ↩
  9. Legea privind accesul la informație http://lex.justice.md/md/311759/ ↩
  10. Planul Urbanistic General ↩
  11. Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311517&lang=1 ↩
  12. https://www.chisinau.md/doc.php?l=ro&idc=408&id=19087&t=/Consiliul/Activitatea-Consiliului/Decizii-CMC/Decizia-nr-614-din-18-iulie-2017-Cu-privire-la-stabilirea-unor-restrictii-la-executarea-lucrarilor-de-constructii ↩
  13. Legea cu privire la petiționare http://lex.justice.md/md/313313/ ↩
  14. Responsabilitățile detaliate ale consilierilor le găsiți în Legea privind Administrația Publică Locală. Un rezumat: în raportul Primăria Mea http://primariamea.md/consiliul-municipal-chisinau-cifre-si-litere/ pp.12-13 ↩

Articolul a apărut inițial pe site-ul primariamea.md